Istoric – peste 150 de ani de sistem cameral în Argeș

Pitești - Camera de Comerț

1864 - Alexandru Ioan Cuza

”Circonscripţia Camerii din oraşul T. Măgurele va coprinde judeţele Teleorman, Muşcel şi Argeş.”

Prin unirea Moldovei cu Țara Românească, în anul 1859, și înfăptuirea unor importante reforme – legea secularizării averilor mânăstirești, legea rurală, organizarea administrației, justiției, armatei, învățământului și bisericii, introducerea obligatorie a sistemului metric și alfabetului latin în locul celui chirilic, realizate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, se poate spune că s-au pus bazele statului modern român.

România fiind o ţară agrară, Cuza şi sfetnicul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu, au considerat că este necesar să ia măsuri pentru organizarea şi stimularea comerţului şi industriei. Astfel că, în urma raportului întocmit de Mihail Kogălniceanu, ministru secretar de stat la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice, Cuza promulgă Legea pentru înfiinţarea camerelor de comerţ şi industrie, la 30 septembrie 1864.

Cu mila lui Dumnezeu şi prin voinţa naţională, Domn al Principatelor Unite Române;

La toţi de faţă şi viitori sănătate;

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice sub No. 7255;

Văând Decretele Noastre, cu No. 1363 din anul trecut şi No. 989 din anul corent;

Pe temeiul Art.3 din legea Camerilor de comerciu;

Am decretat şi decretăm:

Art.I Circumscripţiunile Camerilor de comerciu se statornicesc precum urmează:

Circonscripţia Camerii din oraşul Severin va coprinde judeţele Mehedinţi, Romanaţi şi Gorj.

Circonscripţia Camerii din oraşul Craiova va coprinde judeţele Dolj, Vâlcea şi Oltul.

Circonscripţia Camerii din oraşul T. Măgurele va coprinde judeţele Teleorman, Muşcel şi Argeş.

Alecsandru Ioan I

1886 - Carol I

”Circumscripţiunea II: Judeţul Olt cu 2 membri, Judeţul Teleorman cu 4 membri, Judeţul Argeş cu 8 membri, Judeţul Muşcel cu 2 membri”

După războiul de independenţă din 1877-1878 urmează o perioadă de progres economic. În agricultură sporeşte numărul maşinilor agricole, creşte suprafaţa însămânţată, deci şi cantitatea produselor agricole destinate pieţii, cu toate că ţăranii continuă să fie obligaţi a lua pământ în arendă de la moşieri sau arendaşi. Creşterea animalelor continuă să se extindă. La fel, industriile se înmulţesc şi se diversifică. Toate acestea duc la extinderea comerţului. La înmulţirea negustorilor şi la nevoia unor reglementări în domeniu.

Ca urmare a progresului economic, rolul camerelor de comerţ şi industrie creşte şi se simte nevoia unei legi care să le reorganizeze, mai ales că graniţele tării suferiseră unele modificări.

Prin grija lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate;

Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturei, Industriei, Comerciului şi Domenielor cu No. 45113;

Având în vedere legea camerelor de comerciu,

Am decretat şi decretăm:

Art.I. Circumscripţiunile camerilor de comerciu şi industrie, precum şi numărul de membri ai fiecărei circumscripţiuni, împărţiţi pe judeţele ce le compun, se fixează după cum urmează:

Circumscripţiunea I

Judeţul Mehedinţi cu 4 membri

Judeţul Gorj cu 2 membri

Judeţul Vâlcea cu 2 membri

Judeţul Romanaţi cu 2 membri

Judeţul Dolj cu 10 membri

Circumscripţiunea II

Judeţul Olt cu 2 membri

Judeţul Teleorman cu 4 membri

Judeţul Argeş cu 8 membri

Judeţul Muşcel cu 2 membri

Carol I

1918 - România Mare

1925: Denumirea și sediul camerei – Pitești, județe componente – Argeș, Muscel și Olt, număr de membri – 30”

După constituirea Statului Naţional Unitar Român la 1 decembrie 1918, situaţia internă economică, socială şi politică a ţării s-a schimbat. Imediat după unire, România întregită a trebuit să facă faţă urmărilor distrugerilor de război, pentru ca apoi să înceapă o perioadă de stabilizare, urmată de un real progres economic. Progresul economic a fost însoţit de modernizarea sistemului legislativ şi uniformizarea acestuia pe tot cuprinsul ţării. Astfel, s-a simţit nevoia reorganizării camerelor de comerţ şi industrie, fapt împlinit prin legea din 12 mai 1925 şi regulamentul de aplicare a acesteia din 2 iunie 1925, modificat la 10 iulie şi 8 august 1925.

Noua lege aduce multe şi importante modificări în privinţa organizării camerelor, dar şi în aceea a modului de punere în practică a atribuţiilor ce le reveneau.

Această lege prevedea că „porturile dunărene, capitale de judeţ, vor avea câte o cameră de comerţ pentru judeţul din care fac parte”. Astfel, portul Turnu-Măgurele, fiind capitală de judeţ, şi-a înfiinţat cameră separat, începând cu 1 ianuarie 1926, separându-se de Camera Piteşti.

Începând cu ianuarie 1927 s-a separat şi judeţul Olt, astfel camera Piteşti era formată numai din judeţele Argeş şi Muşcel.

După nici patru ani de aplicare a legii din 1925, practica a determinat modificarea ei în plan organizatoric. Astfel, la 14 februarie 1929, este promulgată noua lege pentru camerele de comerţ şi industrie, al cărei regulament de aplicare a fost publicat în Monitorul Oficial din 26 aprilie 1929.

Nr. Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
1 Arad Arad 40
2 Bacău Bacău 30
3 Neamţ Neamţ 20
4 Roman Roman 20
5 Bârlad Tutova, Fălciu, Cahul 30
6 Botoşani Botoşani, Dorohoi, Fălticeni, Hotin 30
7 Brăila Brăila 50
8 Braşov Braşov, Făgăraş, Târnava Mare 50
9 Bucureşti Ilfov 80
10 Călăraşi Ialomiţa 20
11 Cernăuţi Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi, Câmpulung, Storojineţ 40
12 Cetatea Albă Cetatea Albă 20
13 Chişinău Tighina, Orhei, Lăpuşna 40
14 Cluj Cojocna, Năsăud, Solnoc-Dobâca, Târnava Mică, Turda, Sălaj 40
15 Craiova Dolj, Romanaţi, Vâlcea, Gorj 40
16 Constanţa Constanţa, Caliacra 50
17 Deva Hunedoara, Alba de Jos 30
18 Focşani Putna, Tecuci 30
19 Râmnicu-Sărat Râmnicu-Sărat 20
20 Galaţi Covurlui 50
21 Giurgiu Vlaşca 20
22 Iaşi Iaşi, Bălţi, Soroca 50
23 Ismail Ismail 20
24 Oradea Mare Bihor, Satu-Mare, Maramureş 40
25 Piteşti Argeş, Muşcel, Olt 30
26 Ploieşti Prahova, Buzău, Dâmboviţa 46
27 Silistra Durostor 20
28 Timişoara Timiş-Torontal, Caraş-Severin 50
29 Târgu-Mureş Mureş-Turda, Ciuc, Odorhei, Trei-Scaune 40
30 Turnu-Măgurele Teleorman 20
31 Turnu-Severin Mehedinţi 20
32 Tulcea Tulcea 20
33 Vaslui Vaslui 20
Nr. Camera de comerţ şi industrie

Sediul

Circumscripţia teritorială-Judeţele
1 Alba Iulia Alba, Târnava Mică
2 Arad Arad
3 Bacău Bacău, Roman
4 Bazargic Caliacra
5 Bălţi Bălţi, Soroca
6 Bârlad Tutova, Fălciu, Cahul
7 Botoşani Botoşani. Dorohoi, Fălticeni
8 Braşov Braşov, Făgăraş, Târnava Mare, Trei Scaune
9 Brăila Brăila
10 Bucureşti Ilfov
11 Buzău Buzău
12 Călăraşi Ialomiţa
13 Caracal Romanaţi, Olt
14 Cernăuţi Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi, Câmpulung, Storojineţ
15 Cetatea Albă Cetatea Albă
16 Chişinău Orhei, Lăpuşna
17 Cluj Cluj, Năsăud, Turda, Sălaj, Someş
18 Constanţa Constanţa
19 Craiova Dolj, Gorj
20 Deva Hunedoara
21 Focşani Putna, Tecuci
22 Galaţi Covurlui
23 Giurgiu Vlaşca
24 Hotin Hotin
25 Iaşi Iaşi, Vaslui
26 Ismail Ismail
27 Lugoj Severin
28 Oradea Bihor
29 Piatra Neamţ Neamţ
30 Ploieşti Prahova
31 Piteşti Argeş, Muşcel
32 Râmnicu-Sărat Râmnicu-Sărat
33 Râmnicu-Vâlcea Vâlcea
34 Satu-Mare Satu-Mare, Maramureş
35 Sibiu Sibiu
36 Silistra Durostor
37 Târgovişte Dâmboviţa
38 Târgu-Mureş Mureş, Ciuc, Odorhei
39 Tighina Tighina
40 Timişoara Timiş-Torontal, Caraş
41 Tulcea Tulcea
42 Turnu-Măgurele Teleorman
43 Turnu-Severin Mehedinţi

1949 - Direcţiunile comerciale judeţene

Regimul comunist a desființat camerele județene la începutul anului 1949, cu excepția Camerei București. Atribuţiile acestora au fost preluate de „direcţiunile comerciale judeţene” și personalul a devenit salariat al Ministerului Comerțului

Camerele de Comerţ şi Industrie din România au funcţionat până la începutul anului 1949, când au fost desfiinţate, prin Decretul nr.74 din 25 februarie 1949, cu excepţia Camerei Bucureşti şi a celor mixte. La art.1 al decretului se preciza că atribuţiile acestora vor fi preluate de „direcţiunile comerciale judeţene”. Patrimoniile – conform art.3 – trec asupra statului şi se atribuie Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei, de acord cu Ministerul Finanţelor. Mai departe, la art.4, decretul arată că lichidarea, predarea şi încheierea gestiunilor camerelor „se vor face după normele ce se vor stabili prin deciziunea Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei”. Iar art.5 făcea referire la personalul camerelor, care „devin salariaţi ai Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei”. Organizarea şi activitatea Registrului Comerţului se modifică pe baza Decretului nr. 179 din 13 iulie 1950, care la art.11 precizează: „Legea comerţului ambulant din 1884, legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, publicată în Monitorul Oficial nr. 84 din 10 aprilie 1931, cu modificările ulterioare, Decretul-lege din 24 februarie 1941 pentru reglementarea comerţului, publicat în Monitorul Oficial nr. 46 din 24 februarie 1941, legea nr. 250 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţiuni din Legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului din 10 aprilie 1931, publicată în Monitorul Oficial nr.159 din 15 iulie 1947, precum şi alte dispoziţiuni contrarii prezentului decret, se abrogă”.

1990 - Renașterea sistemului cameral

16 iulie 1990, sala de şedinţe a Prefecturii judeţului Argeş: reprezentanţii întreprinderilor industriale, comerciale, prestatoare de servicii, de stat şi cooperatiste, ai instituţiilor financiar-bancare, ai administraţiei de stat, ai institutelor de cercetări, precum şi producătorii şi comercianţii particulari, categorie aflată abia în formare, s-au întrunit pentru constituirea CCI Argeş.

Fundamentul juridic al renaşterii camerelor de comerţ şi industrie din România îl constituie Decretul-lege nr. 139 din 11 mai 1990, adoptat de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, organism tranzitoriu al puterii legislative din primele luni care au urmat Revoluţiei din decembrie 1989 din România.

Acest act normativ preia o parte din principiile evoluate de organizare a CCI din România în perioada interbelică, dar şi multe dintre trăsăturile definitorii ale camerelor de comerţ de tip anglo-saxon şi mixt, bazate pe apartenența voluntară a membrilor la aceste organizații.

Alături de acestea, legea mai consacră caracterul neguvernamental şi autonom al CCI, personalitatea sa juridică (obţinută pe baza recunoaşterii de către guvern), descentralizarea competenţelor de aprobare a statutului de organizare şi funcţionare, revenirea la vechile atribuţii ale camerelor din perioada interbelică şi obligativitatea autorităţilor statale de a sprijini realizarea scopului CCI.

Potrivit art.1 din lege, „comercianţii, persoane juridice şi persoane fizice, pot constitui, în reşedinţele de județ şi în municipiul Bucureşti, organizaţii autonome, destinate promovării intereselor membrilor, pentru dezvoltarea comerţului şi industriei, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă” (în fiecare judeţ s-a constituit o singură cameră).

Camerele teritoriale pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu CCI a României. Asocierea (afilierea) atrage calitatea de membru de drept al CCI a României. Membrii CCI a României pot fi şi comercianţii persoane fizice şi juridice, tot pe principiul adeziunii voluntare.

Atribuţiile principale cu care au fost înzestrate camerele de comerţ şi industrie judeţene sunt următoarele:

  1. sprijină dezvoltarea activităţilor comerciale şi industriale ale membrilor lor şi colaborează cu reprezentanţele din România ale camerelor de comerţ străine;
  2. ţin registrul de comerţ şi asigură evidenţa firmelor comerciale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;
  3. desfăşoară activităţi de informare şi documentare comercială;
  4. eliberează certificate de origine a mărfurilor;
  5. ţin evidenţa mărcilor de fabrică, de comerţ şi de servicii, legal înregistrate, a denumirilor de origine, a indicaţiilor de provenienţă şi a semnelor comerciale, precum şi a altor semne distinctive folosite de membrii lor;
  6. colaborează cu Comisia Naţională de Statistică la elaborarea rapoartelor şi publicaţiilor privind evoluţia comerţului şi industriei şi pentru problemele care constituie sfera lor de activitate;
  7. sprijină realizarea proiectelor de dezvoltare a comerţului şi industriei, inclusiv a celor bazate pe liberă iniţiativă;
  8. sprijină activitatea de specializare profesională a membrilor;
  9. certifică existenţa şi obiectul de activitate a comercianţilor români, precum şi semnăturile persoanelor care îi angajează în mod valabil;
  10. organizează, la cerere, arbitrajul ad-hoc;
  11. pot să iniţieze şi să participe la înfiinţarea de societăţi având ca scop prestarea de servicii în interesul membrilor;
  12. pot să organizeze şi să administreze târguri, precum şi expoziţii specializate, şi să efectueze activităţi de reclamă comercială;
  13. pot să publice un buletin oficial al camerei şi să editeze publicaţii de informare şi reclamă comercială.

În plus, CCI a României a fost abilitată pentru:

  • efectuarea de studii şi acordare de informaţii şi consultaţii privind comerţul românesc, la cererea autorităţilor administraţiei publice centrale;
  • organizarea târgului naţional al României şi participarea ţării la târguri şi expoziţii în străinătate;
  • eliberarea pentru mărfurile româneşti de export de certificate de origine, certificate preferenţiale vamale şi carnete pentru admiterea temporară a mărfurilor, cu scutire de taxe vamale, precum şi avizarea facturilor, procurilor şi altor documente de comerţ exterior;
  • emiterea, pe bază de documentaţie, a certificatelor privind evenimentele ce pot fi considerate cazuri de forţă majoră.

Camerele de comerţ şi industrie judeţene din România au fost recunoscute ca persoane juridice prin Hotărârea nr. 799 din 23 iulie 1990 a Guvernului, sub semnătura prim-ministrului de atunci, Petre Roman (40 de camere). CCI Ilfov va lua fiinţă în anul 1998, ca o consecinţă a reorganizării administrativ-teritoriale.

Denumirile sub care s-au înregistrat, care au suferit în unele cazuri modificări ulterioare, cunosc trei variante: „camera de comerţ şi industrie” (Argeş, Bihor, Gorj, Prahova etc.), „camera de comerţ, industrie şi agricultură” (Arad, Alba, Brăila, Buzău, Teleorman, Timiş, Tulcea etc.), „camera de comerţ, industrie şi navigaţie” (Constanţa).

În cadrul camerelor de comerţ şi industrie teritoriale se creează oficiile registrului comerţului, iar în cadrul CCI a României – Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990), în care se înmatriculează obligatoriu toţi comercianţii) producători, comercianţi, prestatori de servicii, bănci) şi în care se înscriu toate modificările ulterioare din statute şi acte constitutive. 

16 iulie 1990 - Prima ședință a CCI Argeș

Ion Bădescu avea să devină primul preşedinte al noii camere de comerţ
Convocarea adunării de constituire a Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş a aparţinut Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională Argeş, autoritate administrativă care conducea judeţul în primele luni care au urmat revoluţiei din decembrie 1989, cu sprijinul substanţial al unui grup de iniţiativă, format din directorii Ion Bădescu (Banca Naţională a României – sucursala Argeş), Ion Căpăţînă (Întreprinderea Comercială de Stat Metalo-Chimice Piteşti) şi Boris Coliceanu (Întreprinderea Comercială cu Ridicata Textile – Încălţăminte Piteşti).

Ion Bădescu avea să devină primul preşedinte al noii camere de comerţ din judeţ.

Susţinând oportunitatea acestei iniţiative, preşedintele de atunci al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională Argeş (CPUN), inginerul cercetător Călin Visarion Chirilă, convoacă prin intermediul presei, dar şi în mod direct, pentru ziua de 16 iulie 1990, la sala de şedinţe a Prefecturii judeţului Argeş, reprezentanţii întreprinderilor industriale, comerciale, prestatoare de servicii, de stat şi cooperatiste, ai instituţiilor financiar-bancare, ai administraţiei de stat, ai institutelor de cercetări, precum şi producătorii şi comercianţii particulari, categorie aflată abia în formare, pentru aprobarea statutului şi constituirea CCI Argeş, participând personal la eveniment.

Convocarea publicată în presă este însoţită de articolul „Ce va fi Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Argeş”, semnat de şeful Comisiei Constituţionale, Juridice şi pentru Drepturile Omului din cadrul CPUN, Sorin Vişinescu, cel care va fi învestit în adunarea constitutivă drept secretar general al camerei.

Răspund convocării, 55 de întreprinderi de stat, cooperatiste şi private, bănci şi instituţii, care aprobă statutul, construind astfel unul dintre pilonii principali ai economiei de piaţă, camera de comerţ şi industrie, cu sediul în Piteşti, Piaţa Vasile Milea, nr.1, în palatul administrativ al Prefecturii Argeş.

În decembrie 1990 se transmit primele scrisori de intenţie şi de prezentare a CCI Argeş şi a potenţialului economic al Argeşului către CCI din Iugoslavia, Germania, Olanda, Grecia, Bulgaria, Cipru, Austria, Belgia, Franţa şi la camerele judeţene din ţară.

Oficiul Registrul Comerţului Argeş, singurul compartiment al CCI care beneficiază de o lege specială de organizare, preia mecanismele de funcţionare (înmatriculări ale comercianţilor, modificări privind acţionarii, capitalul, sediul, denumirea, emblema, fondul de comerţ etc., informaţii de afaceri, bilanţuri contabile şi altele), pe care acest organism le deţinea înainte de cel de-al doilea război mondial, potrivit legii din 10 aprilie 1931.

Oficiul beneficiază de o coordonare metodologică din partea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cu consecinţa unificării practicii, a tarifelor, a soluţiilor date cererilor comercianţilor.

  • Înmatriculările reprezintă înscrierea comercianţilor în registrul comerţului, operaţiune care determină obţinerea de către aceştia a personalităţii juridice (în cazul societăţilor comerciale). Obligaţia înmatriculării revine comercianţilor persoane fizice şi a asociaţiilor familiale, societăţilor comerciale, regiilor autonome şi organizaţiilor cooperatiste.
  • Filialele se înscriu ca societăţi comerciale cu personalitate juridică (sistemul a fost generalizat după modificarea legii societăţilor comerciale în anul 1997).
  • Sucursalele societăţilor comerciale se înscriu în registrul comerţului din judeţul în care urmează să funcţioneze, înainte de începerea activităţii, fără a avea personalitate juridică.
  • Menţiunile se înregistrează pe parcursul activităţii firmei şi constau în modificări apărute în viaţa acesteia (schimbarea sediului, majorarea ori reducerea capitalului, fuziune, dizolvare, lichidare, retrageri, cooptări, excluderi, decesul acţionarilor etc.).
  • Radierea constituie operaţiunea de ştergere a unei firme din registrul comerţului, marcând momentul pierderii personalităţii juridice, iar în cazul persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale determină încetarea calităţii de comerciant.

Fie că sunt sau nu membri ai CCI Argeş, agenţilor economici le sunt destinate servicii punctuale, care completează acţiunile ample de înregistrare şi informare prestate de Oficiul Registrului Comerţului, misiunile economice şi parteneriatele de afaceri organizate de Direcţia Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană ori târgurile, expoziţiile şi alte acţiuni promoţionale.

Departamentul Juridic, Relaţii cu Publicul şi Contencios şi filialele CCI Argeş instrumentează anual câteva mii de dosare privind informarea şi documentarea comercială pentru constituirea de societăţi comerciale ori modificarea actelor constitutive ale acestora, volumul operaţiunilor situându-se peste media pe ţară.

În afara implicării sale în procesele de reorganizare judiciară şi faliment al comercianţilor, în mii de procese legate de obligaţiile acestora de efectuare a înregistrărilor la O.R.C., CCI Argeş, prin compartimentul juridic, se realizează o amplă campanie de popularizare şi de explicare a actelor normative în materie comercială, prin rubrici permanente în publicaţiile camerei, prin buletine informative puse gratuit la dispoziţia publicului, prin participarea juriştilor la dezbateri şi comentarii în presa scrisă, la radio şi televiziune şi prin răspunsuri fundamentate juridic la sute de scrisori şi sesizări adresate de comercianţi.

Publică in rețele sociale